Citesc în ultima vreme, pe bloguri, multă amărăciune. Se simte iz de tristeţe şi închid repede fereastra. Empatizez, în general, şi evit să permit celor din exterior să-mi dărâme tot zenul. Apar bloguri pe bandă rulantă. Bloguri pline de cuvinte frumoase. Şi de sfaturi. În unele situaţii nu simt amărăciunea, nu se stabileşte conexiunea cuvânt-lacrimă. Astfel trag concluzia că multe fraze sunt scrise pentru rating, şi nu pentru suflet. Iar lucrul ăsta chiar mă doare.


Nu îmi plac blogurile pe care văd mereu sfaturi. 


Dacă pleacă, înseamnă că nu te-a iubit. Dacă nu îţi acordă atenţie, înseamnă că o acordă alteia. Dacă nu îţi cântă sub balcon, înseamnă că e frigid. Dacă nu vine cu flori, înseamnă că nu ştie să preţuiască o femeie.

Aiurea. Oamenii pleacă atunci când nu se mai simt ”acasă” în preajma partenerului. Oamenii pleacă atunci când ceva se fisurează bine de tot. Oricât ai aranja bucăţică cu bucăţică, nu mai poţi forma un întreg. Oamenii pleacă atunci când sunt trădaţi, dezamăgiţi, sau neiubiţi. Baza solidă a unei relaţii este comunicarea. Dacă nu discuţi cu cel de lângă tine, nu poţi îndrepta anumite aspecte care deranjează.

Romantismul e sau nu e. Femeile sunt emotive, bărbaţii sunt practici. Cum ne-am mai completa dacă am fi toţi la fel? Nu am o experienţă vastă în ale relaţiilor, dar am trăit suficient, cu de toate. Şi bune şi rele. Sunt femei care sunt atât de speriate de singurătate, încât se agaţă de relaţii bolnave, care de fapt le distrug, şi fizic, şi psihic.

Când bărbatul de lângă tine te face fericită, descoperi o mulţime de lucruri frumoase, nebănuite, calde, în tine. Te redescoperi ca om, ca fiinţă. Explorezi pas cu pas o lume plină de frumuseţi trăite în doi. O căsnicie excelentă nu este aceea în care un „cuplu perfect” este împreună, ci una în care un cuplu imperfect învaţă să se bucure de deosebirile dintre ei.

large (5)

Anunțuri