Se spune că în viață trebuie să trăim și să creăm. Să trăim până la lacrimi. Se întâmplă ca oamenii să asculte cu mare atenție și cu mirare în privire anumite experiențe trăite de ființe pe care le cunosc suficient de bine sau care doar sunt în trecere prin viața lor. Fiecare om este o poveste, scrisă sau nescrisă. O poveste care poate prinde viață între paginile unei cărți ce așteaptă să fie ridicată de pe un raft pentru a fi răsfoită. Fiecare poveste transmite. Cascade de emoții, coloratura unor întâmplări care sunt creionate în cuvinte alese cu grijă.

Idealurile au capacitatea de a lumina calea și de a reda curajul de a înfrunta toate încercările vieții cu bucurie, bunătate și mai ales, frumusetea adevărului. Întotdeauna adevărul este cel mai important, oricât de dureros sau mângâietor ar fi. Știi, minciuna e ca o foarfecă bine ascuțită, care îți tăie în carne și-ți face pielea să sângereze. În timp, intr-un viraj unde viața m-a oprit pentru câteva clipe, mi-am dat seama că ceea ce fac pentru mine va dispărea odată cu mine, în schimb, ceea ce fac pentru ceilalți, va rămâne pentru eternitate.

Oamenii eșuează când doresc să aleagă o stare, o scânteie, și să rămână în ea. Aș fi vrut să am puterea, capacitatea, îndrăzneala, de îmi adună tot amalgamul de gânduri și sentimente, într-un pocal, care să aibă o deschizătură uriașă, de necuprins, o formă care să rămână în amintirea celui care încearcă să cuprindă fiecare emotie în parte. Scrisul este o alunecare bruscă și iremediabilă, o dezlipire spre o lume cu o deschidere enormă. Către necunoscut, nepalpabil, neatins și mai mult spre creație și imaginar.

Mi-ar fi plăcut să întâlnesc în drumul meu, ieri, sau poate chiar azi, o pasăre cu pene colorate, căreia să-i dau în plisc toate gândurile, frământările, bucuriile și fericirile mele. Poate m-ar fi privit incert, dar cu siguranță ar fi ajuns mesajul la tine. Le-ai fi privit torsada și te-ar fi uimit răsucirea gândurilor pe-o frânghie fragilă. .

Tu mi-ai scrie de pe un pisc mărginaș?

 

 

Anunțuri