iubirea ne omogenizează

Dacă prietenia ne uneşte, iubirea ne omogenizează.

Iubirea trebuie să fie o relaţie plină de prietenie, în care nimeni nu este superior, în care nimeni nu decide cum să se desfăşoare lucrurile, în care partenerii sunt pe deplin conştienţi că sunt diferiţi, că abordarea lor în ceea ce priveşte viaţa este diferită, că modul lor de viaţă este diferit şi, cu toate aceste diferenţe, se iubesc.

Ei nu vor găsi nici o problemă. Nu încercaţi să creaţi ceva suprauman. Fiţi umani şi acceptaţi omenescul celuilalt, cu toate slăbiciunile inerente naturii umane. Celălalt va comite probabil greşeli, tot aşa cum comiteţi şi voi, şi va trebui să învăţaţi. A fi împreună înseamnă a învăţa să iertaţi, să uitaţi, să înţelegeţi că şi celălalt este la fel de uman ca şi voi.

Iubirea este foarte rară. A cunoaşte sufletul unui om înseamnă a trece printr-o revoluţie, pentru că dacă vrei să cunoşti sufletul unui om trebuie să-l laşi şi tu să ajungă la sufletul tău.

Ce-ar însemna o viaţă, o căsnicie, fără iubire, credinţă şi speranţă? Nimic. Iubirea poate fi durabilă, chiar veşnică, ea este focul care încălzeşte, dar prietenia este la un moment dat cea mai preţioasă, ea este cimentul care întăreşte zidurile iubirii şi-i asigură soliditatea, iar speranţa este lumina care ne călăuzeşte mersul, este steaua noastră, care străluceşte de când ne naştem şi ne conduce până apune şi ea.

Trebuie să devii vulnerabil, total vulnerabil, deschis. E riscant. E riscant să laşi pe cineva să-ţi ajungă la suflet, e periculos, pentru că niciodată nu ştii ce îţi va face acel om o dată ce va ajunge să-ţi cunoască toate secretele, toate ascunzişurile. De aici frica. De asta nu ne deschidem.

Nu eşti periferia ta. De fapt, periferia este graniţa unde sfârşeşti, ea doar te înconjoară ca un gard. Periferia este locul unde sfârşeşti tu şi începe lumea.

tumblr_mv3lhsdX6g1scwp63o1_500

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;iubirea ne omogenizează&8221;

  1. Cris Ti Na 10 Ian 2014 / 20:56

    exact,nu ne deschidem de frica…de frica sa nu suferim,tocmai de aceea foarte putini,iubim….de frica sa nu ne ranim sufletul…e frumoasa iubirea,dar e un ,,lux,,din pacate,fericiti cei care au gasit o…

    Apreciază

    • Ruxandra 10 Ian 2014 / 22:48

      Poate ar trebui sa invatam sa ne deschidem, pentru a putea oferi si primi iubire.

      Apreciază

    • Admin 10 Ian 2014 / 23:59

      Mai mare decat frica de a ne rani noua sufletul e frica de a ii rani partenerului nostru sufletul, zicand/facand ceva nepotrivit. De-asta cred eu ca nu ne „deschidem”.

      Apreciază

      • Ruxandra 11 Ian 2014 / 0:04

        Foarte bine spus. 🙂

        Apreciază

  2. fatacomplicata 12 Ian 2014 / 1:19

    ” iubirea ne omogenizează. ” Daca ai personalitate, indiferent de cat de mult iubesti, nu vei deveni una cu celalt. Nici nu cred ca este sanatos sa fie asa.

    Apreciază

Trimite-mi un gând:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s