Atunci când nu scriu, nu ştiu ce să fac cu mine

Înainte de toate, găseşte-ţi căminul în interiorul inimii tale. Ascultându-ne inima începem să ne îndreptăm în direcţia cea bună fără măcar să ne gândim la ce e bine şi ce e rău.

Simţi acea iubire care te zdruncină atât de tare încât nu ai vrea să te lase vreodată? Apreciezi cu adevărat momentele în care te simţi atât de fericit încât ţi-e teamă că poate este o iluzie a vieţii?

Ai putea să îţi descrii viaţa în fapte, în ceea ce se întâmplă şi în ceea ce faci, în ceea ce se stârneşte în tine şi în ceea ce naşte fiecare sentiment?

Analizându-mă, simt o relaxare interioară. Tu îmi dăruieşti savoarea prezentului. Nicăieri altundeva nu găsesc acest prezent magic, frumos, complet. Când suntem împreuna, clipa devine infinită.

Dragostea este axul şi respiraţia vieţii mele. Mă simt inepuizabilă!

Pentru că sunt o femeie care înţelege, mi se cere să înţeleg totul, să accept totul. Am încetat să-mi fac griji. Îl iubesc pur şi simplu şi am parte de atâta dragoste din partea lui, cât să-mi justifice întreaga existenţă.

Sunt totuşi mai loială jurnalului. A aceluia pe care ieri am scris ultimile rânduri. Mai pun rânduri de aici acolo, dar niciodată rândurile de acolo nu îşi vor avea locul aici.

Continui să scriu, căci nu ştiu altfel.

untitled

Reclame

Trimite-mi un gând:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s