Iubirea e despre doi

La mine îndrăgostirea nu durează o zi, o săptămână, o lună sau un an. Pot fi îndrăgostită o viaţă întreagă dacă omul de lângă ştie să aibă grijă de sentimentele mele şi nu şterge cu ele pe jos. Pot fi îndrăgostită la infinit dacă tot el, ştie să mă apropie, în loc să mă îndepărteze. Pot să iubesc cu tot sufletul, dacă sufletul de lângă este la fel de deschis şi receptiv.

Eu trăiesc în fiecare zi prima scânteie, prima senzaţie de pasiune. Pasiune înseamnă să te laşi condus de ceea ce vine din interiorul tău. Dacă ar putea să vada “conturul nevăzut al sufletului”, probabil că ar fi mirat de strălucirile ce dansează în jurul meu. 

Zi de zi, noi ne construim viaţa pe propria noastră voinţă. Iubirea e despre doi. Emoţiile minunate, înălţătoare, pure, intense pe care le împărtăşim într-un tainic şi mirific unison cu fiinţa iubită atunci când iubirea este reciprocă, ne ajută să intrăm într-un contact din ce în ce mai intim unul cu celălalt, pe diferitele niveluri ale fiinţei noastre.

Condiţia dragostei este să caute, nu să descopere, să vrea să ştie, fără să afle, să fie ritmul unei continue mişcări spre un orizont mereu văzut, dar mereu îndepărtat. Iubirea este misterul intre doi oameni, nu asemanarea dintre ei. Iubirea ne invata mult si invata multe de la noi.

În iubire nu te poti plictisi niciodată, pentru că în fiecare zi descoperi ceva nou la cel de lânga tine. Poveştile de iubire reuşesc să îşi păstreze aceeaşi intensitate chiar şi cu trecerea timpului. Dragostea este plină de surprize, descoperind în fiecare zi ceva nou despre partener, dar în realitate descoperi ceva nou despre lume şi mai ales despre tine. 

Când iubeşti un om, îl laşi liber, şi oricât de mult ai fi tentat să să-l învălui cu iubirea ta, îl laşi să respire, ca să nu se simtă sufocat. Iubirea presupune comunicare, convieţuire armonioasă în doi şi pasiune trăită intens. Niciun om nu apare în viaţa noastră din întâmplare. Toate au un sens, un scop, şi fiecare moment are o însemnătate. 

Când iubeşti, iubeşti acel om cu totul, cu toate defectele si calităţile lui, cu trecutul, supărările, dezamăgirile, bucuriile, fericirile lui. Iar uneori, în momentele în care te simţi abandonat şi neglijat, trebuie să îţi aminteşti de dragostea aceea caldă care vă leagă. Când iubeşti, vrei să fii şi scut şi înveliş pentru omul de lângă tine. Vrei să fii motivul fericirii din ochii lui, vrei să-i alini durerile şi să-l protejezi de tot ceea ce l-ar putea atinge. 

Dragostea este recunoaşterea într-un chip pământesc a unei forme divine şi, astfel, declanşarea procesului de creştere la loc a aripilor pierdute la cădere. 

tumblr_mvi0hbtRgU1rxzl03o1_500

Reclame

1 comentariu

Trimite-mi un gând:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s