Despre bărbaţi şi alte tandreţuri

A fost odată ca niciodată un bărbat care-şi iubea mult soţia, doar că nu ştia, nu putea sau nu dorea cu adevărat să i-o arate, astfel încât viaţa lor de familie mergea înainte fără evenimente neplăcute dar şi fără tandreţe. Bărbatul simţea că ceva este în neregulă cu el deşi soţia sa nu se plângea niciodată şi hotarî într-o bună zi să ceară sfatul unui bătrân înţelept, pentru a simţi armonie în casă ori de câte ori se întoarce de la lucru.

Înţeleptul privi cu atenţie omul din faţa lui şi înţelese într-o clipă că are de-a face cu un bărbat muncitor şi de casă, doar că lipsit de tandreţe şi delicateţe, înca din copilarie. Nu ştia să reverse asupra soţiei sale preaplinul dragostei ce o nutrea faţă de aleasa inimii sale.

Atunci înţeleptul îl sfătui pe bărbat să cerceteze cu atenţie felul de a fi al soţiei sale şi să aleagă dintre toate lucrurile pe care aceasta le săvârşeşte zi de zi pe acela care-l deranjează cel mai mult chiar dacă e făcut cu intenţii bune, apoi să analizeze cu băgare de seamă totul, de la cap la coadă şi va descoperi izvorul armoniei casei sale.

Bărbatul se gândi îndelung şi socoti că soţia sa are într-adevăr un defect care corespunde descrierii înţeleptului şi anume mania ei pentru ordine şi curăţenie în gospodărie, asa că odată întors acasă, începu să privească cu luare-aminte cum soţia sa se învârtea cu gesturi rapide şi precise dintr-o camera în alta, aşezând, ştergând praful, spălând, lustruind, ordonând totul în calea ei cu siguranţă şi atenţie deosebită, în acelaşi timp, ca şi cum ar fi dat o continuă bătălie în care trebuia să se implice trup şi suflet deopotrivă.

Încet-încet, fiecare ungher al casei, fiecare obiect părea să împrumute un fel de energie vitală: acea armonie a casei care, pentru el, de ani de zile apărea naturală, firească şi cuvenită, ca şi cum s-ar fi născut pur şi simplu din întamplare.

Când femeia termina curăţenia, se aseza obosită pe un colţ de canapea şi răsufla adânc. El se apropie cu hotărâre şi, până să apuce ea să-şi dea seama ce se întâmplă, mâna lui mângâie şuviţele rebele ale soţiei şi dintr-odată înţelese că era atât de simplu şi de frumos să poţi fi tandru cu persoana dragă!

Casa deveni dintr-odată mai luminoasă, mai primitoare şi mai caldă, iar el a devenit dintr-odată omul care dorea să fie.

1256505038vx55jz42

Reclame

2 comentarii

Trimite-mi un gând:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s