Esenţa care trăieşte în fiecare femeie

O persoană lipsită de senzualitate nu aude nici măcar un ecou, nu percepe zgomotele venite de departe, şi nici nu le lasă să îi pătrundă în suflet. Un om care-şi conştientizează senzualitatea şi nu o ascunde, ascultă cu inima deschisă un cântec al unor păsări aşezate pe-o ramură strâmbă, şi rezonează în cel mai profund colţ al fiinţei sale.

Senzualitatea înseamnă că eşti deschis, că porţile tale sunt deschise, că eşti gata să palpiţi odată cu existenţa.

Uneori caut adânc în profunzimea propriului suflet. Prin puterea gândului trimit propria chemare, tânjire. Iar el simte. Mă simte. Oamenii fericiţi înfloresc în fiecare zi. Când privesc apusul, eşti acel apus. În noaptea întunecată, frumoasă şi liniştită, îţi simt îmbrăţişarea. Dimineaţa eşti lumină.

Să-ţi vorbesc despre femeie. Despre ea, ca om, ca suflet, ca întreg. Îţi vorbesc despre o femeie.

Femeia cucereşte, cu îndemânare, acele funcţii destinate bărbaţilor. Duce în spate întreaga familie, cu griji, probleme, satisfacţii sau insatisfacţii. Duce întreaga lume într-un spate destul de firav. Ani la rând a învăţat să guste din cupa fericirii, s-a bucurat de fiecare succes dobândit, dar a simţit tot mai puţină iubire.

Seara, când toate vocile păreau să fi amuţit, singurătatea o pândea după colţ, rânjind cu dispreţ. O resimţea ca pe o povară. Grea şi apăsătoare. Înnota în bocancii grei, căutând cuvinte care să aline. Şi-a scris poveşti, a cântat ode, a aşternut rime pe foi îngălbenite de timp. Pe atunci nimeni nu-i oferea un sprijin şi nici nu îi transmitea vreo emoţie.

Ştii de ce femeile au bătături pe inimă, de la loviturile bărbaţilor? Ştii de ce femeile ridică ziduri şi ajung să-şi adore singurătatea, simţind gustul amar al neiubirii? Femeile luptă atât de mult pentru egalitate, dau din coate şi se zbat făcând apel la raţiune, refuzând ferm faptul că bărbaţii sunt croiţi să se lupte cu lumea, să o ducă în spate.

Uneori, femeile îşi pierd sensibilitatea şi uită să mai vibreze.

Esenţa care trăieşte în fiecare femeie este sensibilitatea, chiar dacă în ultimii ani se pune mult mai mult preţ pe senzualitate.

Mi-ar fi plăcut să trăiesc în vremurile de demult, când raţiunea şi forţa bărbaţilor se înclinau în faţa moaşelor, zeiţe ale iubirii. Cavalerii se înfăţişau tăcuţi în faţa domniţelor lor şi plecau la lupta pentru ele şi mureau cu numele lor pe buze.

Aş îndemna femeile să construiască un altar între apele liniştite ale singurătăţii lor. Iar dacă ţie ţi-aş spune că fiecare cuvânt te cheamă şi că aş vrea să fiu zeiţa în faţa căruia inima ta se înclină, m-ai crede?

tumblr_mke303wmAa1r48gx3o1_500

Reclame

6 comentarii

  1. Sper ca EL sa citeasca ceea ce ai scris si sa inteleaga ca desi luptam pentru a castiga pozitii ale barbatilor, nu suntem ,,barbate,,. Sufletul nostru in linistea noptii isi manifesta sensibilitatea de FEMEIE. Chiar de pozam in dure, puternice peste zi, in week-end vrem sa fim FEMEIE, in fiecare noapte vrem sa fim iubite, amante, chiar sotii. Sunt deacord cu tine in tot ce ai scris, mai putin in ceea ce priveste ,,un spate firav,,. Nu ne caracterizeaza.

    Apreciază

    1. @Kamy – din cate stiu eu, el citeste. Si oricum simte. Un plus ar fi faptul ca vorbim foarte mult, despre toate lucrurile posibile si imposibile. Spatele firav e acel spate de care atarna grijile. Femeile sunt puternice, dar uneori sunt firave.

      Apreciază

Trimite-mi un gând:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s