Azi ţi-am aşteptat mângâierea

Parc-am rămas setată pe-o anumită melodie. De câte ori o ascult mi se înmoaie inima. Muzica a fost inventată pentru a compensa absenţa ploii. Nu găsesc ploii un real folos. Pentru suflet, zic. Pe când văpăile focului pot fi păstrate într-un cămin, e imposibil să ţii văpăile ploii la adăpost. Picăturile mor în captivitate. Cu toate astea, ploaia favorizează mângâierile.

Azi ţi-am aşteptat mângâierea. Şi-am simţit-o.

Am fost la facultate. Prima zi. Deschiderea. Am avut ceva emoţii. Mi-a plăcut. Am cunoscut câtiva profesori şi-am ascultat un discurs impresionant din partea decanului. Sunt convinsă că am ales facultatea potrivită. Şi probabil că voi căuta momente în care să am timp să mă ascund în bibliotecă şi să simt mirosul cărţilor.

M-am zgribulit de frig azi. Ţi-am strigat numele în gând şi mi-am dorit să m-ascund la pieptul tău, să-mi fie cald şi bine. Am băut ceai fierbinte şi m-am gândit la ceva cu scorţisoară. O plăcintă, gen.

Ploaia este un văl. La fel cum mătăsurile şi dantelele dau un alt aspect picioarelor şi sânilor femeilor, şi ploaia pune în valoare locul în care cade. Imediat ce ne zugrăvim privirea cu picăturile ploii, lumea începe să se deseneze.

Iubeşte pământul
Şi cerul şi marea.
Iubeşte cuvântul
C-ascunde uitarea.
Iubeşte şi-arată
Cât poţi să iubeşti…
Şi-mparte iubire
De vrei să primeşti.

tumblr_mkxu2xkhfE1r203lmo1_500

Reclame

6 comentarii

Trimite-mi un gând:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s