Ei au scris, eu am citit

Nu scriu articolul ăsta pentru că am văzut că e deja o modă să recomanzi articole, dar vreau să spun aici ce articole mi-au plăcut în ultima vreme şi pe care le-am citit probabil de mai multe ori.

Dustandmirrors ne îndeamnă să nu ne oprim niciodată, să vedem că dincolo de orice punct de sosire este unul de plecare, şi dincolo de orice reuşită este o altă încercare. Cât timp trăiești, simte-te viu. Daca ți-e dor de ce făceai, fă-o din nou. Mergi mai departe atunci cănd toți se așteaptă să renunți. Nu lasa să se tocească tăria pe care o ai in tine. Când nu mai poți sa alergi, ia-o la trap. Când nu poți nici asta, ia-o la pas. Cănd nu poți să mergi, ia bastonul. Însă nu te opri niciodata!

Probabil că el habar nu are, că nu i-am spus niciodată, dar de multe ori, când sunt supărată, tristă, dezamăgită, de câte ori simt că nu mai pot şi când sunt pe punctul de a renunţa, citesc articolul ăla. Şi mă înseninează. Deşi el mă tot trage şi mă împinge spre mai departe, deşi nu mă lasă niciodată să renunţ, cuvintele de acolo îmi fac bine.

Alexandra ne îndeamnă să scriem despre iubire, nefiind deranjată de postările în care oamenii îşi exprimă afecţiunea sau de imaginile cu texte motivaţionale. Ne-am îmbâcsit cu atâtea evenimente dramatice, promovate exagerat de mult în presă, încât atunci când observăm un gest care ar trebui să emane energie pozitivă, ne întoarcem cu fundul la el şi, eventual, mai tragem şi-un vânt în direcţia sa! Spunem că nu mai vrem să vedem morţi, accidente, violuri, perversiuni şi alte lucruri de acest gen; dar când vedem doi oameni fericiţi undeva (da, chiar şi pe FB) îi penalizăm tot pe ei.

Javra vorbeste despre secretele fericirii. Se ştie că scopurile noastre sunt fericirea personală şi serviciile pe care le facem altora. Deci obiectivele noastre sunt orientate ori spre sine, ori către ceilalţi. Cel mai adesea, cele două ţinte nu pot fi atinse în acelaşi timp, deci trebuie să renunţăm la una dintre ele. Statistica spune că e de 10 ori mai probabil ca oamenii fericiţi să-şi mobilizeze energiile spre ceilalţi, nu spre sine. Deci fericirea e un efect secundar al acţiunilor făcute în folosul altora şi nu rezultatul unui efort depus pentru a o atinge.

Doctoru’ zice să un om este ceea ce vede. Tot ceea ce gândesc vorbește inevitabil despre mine, despre natura primară a emoțiilor care mă încearcă atunci când sunt pus în situația observatorului. Se întâmplă în mod firesc. Fiindcă lumea nu este ceea ce este. Este ceea ce sunt.  Fă un efort, un exercițiu repetitiv să vezi lucrurile cât mai simplu. Nici bune, nici rele. Nu te judeca dacă nu reușești din prima. Doar încearcă în continuare. În clipa în care vei reuși, descoperi că va fi mult mai ușor să faci ca lucrurile să devină frumoase. Sau măcar unele din care ai avea ceva de învățat și te bucuri pentru asta.

Adrian vorbeste de un micut si o provocare.  S-a născut din dragoste. Dar nu dintr-o dragoste împărtăşită, ci dintr-o dragoste dăruită şi cuibărită într-un suflet regăsit. Un suflet ce a rătăcit, şi în rătăcirile lui a ajuns până în deşert, în propriul deşert. A traversat, el… sufletul a traversat propriul deşert, a rătăcit prin nisipul fărâmiţat din trecut, amintiri, dorinţe înecate, resturi adunate din visuri fugite. A supravieţuit furtunilor şi verdele i-a înmugurit în primăvară. Deşertul a rămas în urmă şi mugurii s-au înmulţit. Din muguri au ţâşnit gânduri ascunse, au picurat cuvinte, şi rimele s-au încrucişat. Un amalgam de stări s-a întrupat şi a născut. L-a născut pe el, pe Micuţul.

Sonia are gânduri răzleţe. Există, desigur, și femei celebre. Au schimbat cursul istoriei, au revoluționat știința,  au ridicat frumosul la rang de artă. Marea majoritate însă s-au oprit undeva pe drum. Și nu cred că nu au avut puterea sau determinarea necesară să meargă mai departe. Poate că, mai empatice decât sexul opus, s-au abătut mai des de pe propria lor cale. Uneori alegând-o pe cea aflată în umbra unui bărbat. O fi o consolare faptul că, așa cum se spune, în spatele unui bărbat puternic se află o femeie și mai puternică?  Femei și bărbați, poate nu suntem decât jumătăți care împreună desăvârșim perfecțiunea sferei. Uneori.

Vienela calatoreşte printre stele. Cu ocazia asta îi urez din nou La Mulţi ani, cât mai fericiţi. 11 septembrie 2001. Eram în casă. Masa plină de bucate, muzica în surdină, musafiri și veselie. Televizorul deschis, dar nebăgat în seamă de nimeni. Observ cum unul dintre musafiri privește pierdut ecranul. Am impresia că nu este în apele lui și încerc să îl înveselesc, să îi distrag atenția de la filmul cu avioane și clădiri în flăcări pe care îl urmărește. După câteva secunde înțeleg că musafirul meu habar nu are ce se întâmplă.

psychic-reading-700991Graviduţa noastră ne vorbeşte cu entuziasm despre puţinul timp rămas până la naştere şi-i vorbeşte lui David, care încă se scaldă în ape line în burtică.  Habar nu aveam, iubitule ca greutatea pe care o simt in pelvis e semn ca te pregatesti de apropiata venire,  Noi te asteptam, ti-am pregatit trasura si hainutele de print, Mai trebuie sa-ti pregatim regescul asternut si aproape toate vor fi gata. Mami si tati isi vor uni vietile cu gandul ca tu i-ai ajutat sa se apropie si sa se iubeasca si mai tare, Iti multumim, iubitule pentru tot ce-ai facut pentru noi.

Psi vorbeşte despre puritatea în iubire. Găseşte o floare în inima mea şi dă-i numele tău. Stiu că ea nu va trăi decât o primăvară, dar îi vom aştepta împreună înflorirea ca nişte copii naivi. Găseşte un alt contur pentru culoarea ochilor mei adormiţi. poate că ea se va risipi odată cu visul, dar în jocul acesta de lumini să mai lăsăm sensul firesc al nopţii ce urmează zilei. Găseşte un cuvânt, unul singur numai, pe care nu l-am scris niciodată dar care, în legarea propriilor litere, pe mine mă dezvăluie întreagă ca pe o frunză atinsă de vânt. S-ar spune că albă este puritatea iubirii şi de aceea mă întreb uneori de ce sunt albe tocmai cele mai carnale flori?

Dragilor, scrieţi la fel şi-n continuare. Mă bucur că am ocazia să vă citesc gândurile.

Reclame

11 comentarii

  1. Îţi mulţumesc pentru recomandare, Ruxandra! Foarte sugestivă poza…
    Aştept totuşi un articol în care să ne spui ce a avut în cap acel secretar!!! 🙂

    Apreciază

Trimite-mi un gând:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s