Doruri care zvâcnesc sub tâmple

♥ doruri, amintiri şi o scrisoare amară..

ieri, cand stateam pe-o bancă în parc, el mi-a arătat un avion care trasa linii pe cer. atunci aş fi vrut să ştiu dacă stai ascunsă printre nori. de multe ori m-am întrebat cum e acolo, sus. dacă te înveleşti noaptea şi dacă te răsfeţi între aşternuturi albe şi perne moi. uneori parcă simt că mă priveşti de departe şi arunci un ghem de lumină către mine.

mi-e dor de tine. de orele în care vorbeam despre orice, de modul în care îmi odihneam gandurile pe pieptul tău şi de toate clipele în care mă încurajai şi sporeai încrederea în mine. mi-e dor să mâncăm pufuleţi şi să prăjim pâine dimineaţa. mi-e dor să-ţi cumpăr îngheţată şi să stăm de vorbă la o masă, într-o cofetărie.

a trecut ceva timp de când nu ţi-am mai scris. asta nu înseamnă că nu m-am gândit la tine. sau că nu te-am visat. sau că nu m-am întrebat de ce ai plecat, când eu aş fi avut nevoie să mai rămâi, să mai fii. cu toate astea eu îţi vorbesc, îţi scriu, te chem şi te simt.

ieri, când mă îndreptam spre staţia de autobuz am văzut un bătrân. o mulţime de claxoane l-au oprit să traverseze. se sprijinea de un baston. lumea era prea grăbită ca să-l ajute să ajungă pe trotoarul celălalt. eu aveam timp. câteva minute în plus sau în minus chiar nu mai contau. m-am îndreptat spre el şi m-am oferit să-l ajut să traverseze strada. a zâmbit în semn de recunoştinţă. apoi mi-a mulţumit. pe un ton cald, care mi-a ajuns în suflet. trebuia să ajungă acasă. fusese la o rudă şi se întorcea în locul în care nu-l aştepta nimeni. nu mai ştia cum să ajungă acasă.

Mother_Earth_cries_sometimes_by_play_my_game

m-a străbătut un fior şi-atunci mi-am dat seama. şi m-am întrebat de ce oamenii care suferă de boala asta apar în calea mea sau eu în a lor. era derutat, dar în acelaşi timp, acolo. într-o situaţie de genul ăsta, e bine să-i laşi pe oameni să vorbească şi să-i întrebi lucruri care să-i facă să conştientizeze locul în care se află. memoria revine, treptat, chiar dacă schimbarea e destul de bruscă. e ca şi când ai avea în faţa ta un om care îţi spune nişte lucruri şi brusc devine alt om, conştient de ceea ce se petrece în jurul lui. ne-am despărţit fiecare ştiind către ce direcţie se îndreaptă.

eu am plecat spre casa mea iar el spre a lui. mi-am amintit din nou de tine, de zilele în care trăiai în trecut. mi-am amintit cât de adânc erai prinsă într-o perioadă pe care o trăisei cu zeci de ani în urmă. iar eu te lăsam să-mi povesteşti, să-mi cânţi şi să-mi arăţi poze cu elevii tăi. îţi spuneam un lucru de zeci de ori, dar îl uitai în câteva secunde. îţi dădeam să mânânci pentru ca mai apoi să-mi spui că nu ai mai mâncat de trei zile. apoi, cumva, îţi reveneai  şi ştiai unde te afli şi lângă cine. am citit multe despre altzheimer, am ascultat părerile multor oameni, dar asta nu m-a putut face să nu detest boala asta.

ştii, m-am apucat să scriu cartea aia. încă lucrez la primul capitol. probabil în cartea mea se va regăsi multă iubire, pasiune şi suflet tânăr. voi scrie povestea noastră dar îţi promit că vei avea un loc aparte în rândurile mele.

m-a anunţat mama că Ana, sora ta, vine la tine. o să beţi cafea împreună, o să povestiţi despre perioada în care eraţi profesoare şi-o să citiţi cărţi stufoase. iar noi o să purtăm doliu.

Unfinished_sympathy_by_play_my_game

Reclame

8 comentarii

      1. Ai dreptate. Se spune că în faza asta a vieții, e bine să visezi imposibilul. Cu perseverență și zâmbet în minte/suflet, imposibilul devine posibil. Dar marele ideal e să învățăm acceptarea. Suntem cu adevărat în stare de pe la o vârstă încolo. Neville Goddard e un tip care și-a urmat, succesiv, aceste două căi într-un mare fel. Întâi a făcut din legea asumpției principiul de căpătâi în viață. Apoi, a înțeles că acceptarea aduce adevărata liniște… Eu, deocamdată, vreau, pot și merit. 🙂 Din când în când, mă chinui cu acceptarea. 🙂

        Apreciază

      2. în faza asta a vieţii eu visez. oricum o să rămân cu capu-n nori şi ochii în tavan, visând la te miri ce lucruri până în ultima clipă. îmi place să visez.

        Apreciază

Trimite-mi un gând:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s