Să-ţi spun cum a început totul

Tudorel, un tip care stă pe net, m-a rugat să îi spun lui şi prietenilor lui, ce este internetul ASTĂZI pentru mine. Răspunsul îi va fi de ajutor în cadrul proiectului pe care l-a lansat, şi anume ”Ce este internetul”.

Să îţi spun cum a început totul. Eram în liceu, prin clasa a unsprezecea, şi deja profesorii ne cereau să facem diverse proiecte care depindeau de internet. Trebuia să culegem anumite informaţii pentru ca mai apoi să putem scrie articole, pe diferite teme. Pe atunci scriam şi la revista şcolii, un alt proiect care mi-a plăcut foarte mult. Şi m-am implicat sută la sută, alături de toată echipa.

După mult chin şi adevărate rugăminţi adresate familiei, am primit minunatul calculator. Bunica ştia că am nevoie de el şi m-a ajutat să îl cumpăr. Erau extrem de scumpe pe vremea aia, şi chiar dacă lucram în unele zile după ce terminam şcoala, fără ajutorul ei tot nu aş fi reuşit să procur unul.

Internetul mi s-a părut absolut fabulos la început. Puteam găsi toate informaţiile de care aveam nevoie, într-un timp foarte scurt. Nu trebuia să mai caut în nu ştiu câte cărţi la bibliotecă, să pierd câteva ore bune doar pentru a găsi câteva pasaje importante. În fiecare zi descopeream lucruri noi şi eram de-a dreptul încântată. Lucrurile au fost relativ simple, pentru ca cel mai mult scriam, folosindu-mă de ceea ce aveam nevoie de pe internet.

Au trecut anii, apoi a venit pe lume Eva. Atunci m-am gândit să deschid un blog în care să scriu despre ea, despre cum creşte, să las acolo frânturi de amintiri. Oamenii au fost receptivi şi m-am împrietenit destul de repede cu cei care se reîntorceau pe blogul meu. Aşa a început activitatea mea de bloggeriţă.

Când n-am mai avut blogul, când s-au pierdut toate articolele, am renunţat. Şi-am abandonat internetul, cu toate tentaţiile lui, pentru că eram supărată că se irosise toată munca depusă în nişte ani. Nu era doar muncă, era şi mult suflet acolo, în fiecare cuvânt scris.

Am putut să trăiesc fără internet, am putut să mă desprind de el fără vreun regret, căci nu ajunsese să îmi creeze vreo dependenţă. Recent, într-o zi când am revăzut un om drag, m-am reîntors şi la vechea pasiune, şi anume scrisul. Am reînceput să scriu pe reţelele de socializare şi am deschis un nou blog, fiind hotărâtă să o iau de la capăt.

Internetul e o sursă de a obţine informaţii, e o modalitate rapidă de a discuta cu oamenii dragi pe care nu îi pot vedea pe atât de des pe cât mi-aş dori, e un mod de a îmi exprima ideile acolo unde văd uşi deschise. Internetul mi-a arătat că încă mai există oameni frumoşi, calzi, deschişi şi atenţi.

Pe scurt, internetul e locul meu de linişte, în serile lungi şi goale.

internet-concept

Reclame

6 comentarii

  1. Multumesc pentru raspuns 🙂 Ma bucur ca am intalnit inca o persoana pentru care internetul inseamna inainte de toate comunicare prin intermediul blogosferei. Internetul este cel pe care noi singuri ni-l facem. Noi suntem cei care decidem ce latura a sa o dezvoltam

    Apreciază

Trimite-mi un gând:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s